Interviu cu Klaus Johannis, primarul Sibiului

Klaus Johannis - primarul Sibiului

- Care este profilul turistului care va viziteaza? Din ce ţara sunt cei mai mulţi turişti straini, ce vor sa viziteze, vin singuri, in grup organizat?

- Analiza pe 10 ani arata evoluţia spre un turist din ce in ce mai sofisticat, cu posibilitaţi materiale relativ ridicate, dintre vizitatorii straini detaşandu-se cei din Germania.  Majoritatea a mai fost la Sibiu, mulţi au vizitat oraşul şi in 2007, mulţi in vizita la prieteni sau rude, in vizita culturala cu ocazia unor evenimente locale, de afaceri sau pentru vacanţa, peste o treime cazandu-se la prieteni, iar un sfert la hoteluri, in cadrul unei calatorii de cateva zile prin ţara, aproape 20% oprindu-se şi in satele din imprejurimile Sibiului. Sursele de informare sunt pentru aproape jumatate dintre oaspeţi vizitele anterioare sau rudele şi prietenii (indicand calitatea ofertei turistice şi continuitatea ei), urmatoarea sursa de informare ca utilizare fiind site-ul Sibiului. Majoritatea şi-au facut rezervarile direct sau prin Internet, optand pentru servicii minimale rezervate in avans.

- Care sunt cele mai mari probleme cu care va confruntaţi in fenomenul turistic? O mare problema a turismului, in multe zone ale ţarii, este lipsa personalului specializat. Cum staţi la acest capitol? Se implica operatorii de turism in instruirea personalului?

- Una dintre problemele turismului, nu neaparat numai pentru turismul sibian, este aceea a personalului calificat. Aceasta este o problema legata de cea a contextului economic şi financiar dificil care determina personalul calificat sa plece in sezoanele turistice catre destinaţii din strainatate. Inlocuirea personalului este anevoioasa şi de aceea este foarte important ca unitaţile de invaţamant sa se axeze pe pregatirea practica a elevilor, mai mult decat pe o pregatire teoretica.

- Cat de bine este pusa la punct reţeaua de transport in comun?

- Municipalitatea sibiana a demarat din anul 2006 un amplu program de reorganizare şi modernizare a transportului public din Sibiu. Imbunataţirea activitaţii societaţii de transport şi a condiţiilor de calatorie a presupus modernizarea staţiilor, reconfigurarea sistemului de ticketing, dotarea cu mijloace de transport moderne şi reconfigurarea traseelor in funcţie de necesitaţile calatorilor. Un sistem de transport public eficient inseamna in primul rand o incurajare adresata cetaţenilor de a folosi transportul in comun in defavoarea autovehiculelor personale, facand astfel un prim pas pentru reducerea volumului de trafic şi al gradului de poluare. Am achiziţionat in ultimii ani cateva zeci de autobuze pentru modernizarea flotei, calatorilor li s-a pus la dispoziţie un nou sistem de ticketing – automatele de bilete, multe staţii au fost modernizate şi au fost realizate studii pentru creşterea eficienţiei şi a timpilor de aşteptare. In prezent pot fi achiziţionate chiar şi carduri de calatorie, care pot fi incarcate cu o suma şi calatorul nu mai trebuie sa mai achiziţioneze un bilet pentru fiecare calatorie, ci doar sa treaca cardul prin aparat şi el este taxat automat. De menţionat este ca Sibiul are primul tramvai turistic din ţara. Tursib – firma locala de transport public – a pus la dispoziţia oaspeţilor un tramvai turistic pentru a servi ca un mijloc placut de deplasare pe un traseu cu un peisaj natural deosebit: Sibiu – Padurea Dumbrava – Gradina Zoologica – Muzeul Satului – Raşinari. In drum spre Raşinari, localitate importanta din punct de vedere cultural, tramvaiul traverseaza un pod  de cale ferata – Podul Gociului, construit peste rau in anul 1950. In urma solicitarilor turiştilor, tramvaiul parcurge un traseu de 22 de kilometri dus – intors in aproximativ 30 de minute. Tramvaiul turistic s-a bucurat de un succes mai mare in randul turiştilor, grupuri din Germania, Japonia, Marea Britanie şi Elveţia numarandu-se printre clienţii sai. Doua piese de teatru din cadrul Festivalului Internaţional de Teatru au fost puse in scena in acest tramvai– „Un tramvai numit Popescu” şi „Ispita Cioran”.

- Care este simbolul oraşului dumneavoastra, simbol care sa stabileasca şi identitatea sau brandul oraşului?

- Imaginea Sibiului pe plan naţional şi internaţional s-a consacrat a fi aceea a  unui complex de evenimente: „Sibiu – Distracţie”, „Sibiu – Rafinat”, „Sibiu – Romantic” şi ceea ce ne defineşte in mod excelent este SIBIU, TANAR DIN 1191.

- Sibiul a trecut prin experienţa de a fi Capitala Culturala Europeana. Ce a insemnat asta pentru oraş? Cum se resimte acum, la patru ani de la eveniment? Ce presupune titlul de Capitala Culturala Europeana din punct de vedere al responsabilitaţilor, dar şi al beneficiilor?

- Experienţa de a deţine titlul de capitala a culturii europene este deosebita şi nu poate fi comparata cu vreun proiect derulat pana acum in Romania din acest punct de vedere. A fost un efort uriaş şi nu am putut sa il ducem la capat cu bine decat ca echipa, cu eforturile concentrate la unison. Investiţiile din partea Primariei au fost foarte mari, fiind canalizate spre lucruri durabile de care comunitatea sibiana va beneficia pe termen lung: strazi modernizate, spaţii urbane reabilitate, vizibilitate, un aeroport modern, experienţa in managementul cultural, vizibilitate pe plan naţional şi internaţional. O importanţa decisiva au avut partenerii noştri: sponsorii, autoritaţile judeţene şi centrale, Comisia Europeana, partenerii din Luxemburg, alaturi de care am deţinut acest statut, comunitatea locala, asociaţia Sibiu CCE 2007 care a implemementat intreg programul cultural de peste 2000 de evenimente, instituţiile de cultura locale. Un studiu realizat la incheierea programului Sibiu CCE 2007 a relevat ca peste 80% dintre sibieni ar dori ca aceasta experienţa sa se repete din nou. Am avut extraordinar de mulţi vizitatori, Sibiu a gazduit vizitele celor mai importante delegaţii din Europa şi intregul oraş a fost timp de un an in sarbatoare. Un efort colosal, dar care a meritat.

- Timişoara candideaza  pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in 2020. Credeţi in şansa Timişoarei de a deveni Capitala Culturala Europeana in 2020? De ce?

- Da, cred in şansa Timişoarei tocmai datorita argumentelor pe care le-am menţionat mai devreme. Sunt convins ca timişorenii pot face acest lucru, pentru ca şi Sibiul a avut şanse relative mici, dar iata ca ne-am descurcat cu brio şi am reuşit sa creem precedentul. Noi suntem deschişi partenerilor noşti timişoreni sa le impartaşim din know-howul pe care l-am dobandit şi sa reprezinte cu onoare cultura şi valorile sale in faţa Europei şi a lumii intregi.