Interviu cu Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca

Sorin Apostu - Primarul municipiului Cluj-Napoca
- Care sunt principalele obiective turistice cu care va mandriţi in faţa turiştilor straini?
- In primul rand, le-aş propune o plimbare prin centrul oraşului – Piaţa Unirii, Bulevardul Eroilor, cochetele straduţe pietonale de langa Zidul Cetaţii şi din Piaţa Muzeului. Se pot opri pentru o cafea la terasele discrete de aici, cat timp vremea o mai permite, pot vizita Bastionul Croitorilor şi pot primi sugestii de la Centrul de informare turistica de pe Bulevardul Eroilor. Apoi, bisericile din zona centrala: Biserica Romano-Catolica Sf. Mihail, cu cel mai inalt turn din Transilvania, Catedrala Mitropolitana Ortodoxa, construita in stil brancovenesc, Biserica Reformata şi statuia Sfantului Gheorghe de pe strada Kogalniceanu – ca sa numesc doar cateva. In Piaţa Unirii vor gasi Palatul Banffy, probabil cel mai frumos edificiu baroc din Transilvania, faimoasa strada „in oglinda”, deosebit de valoroasa din punct de vedere arhitectonic, complexul statuar Matei Corvin şi lista poate continua. La distanţa de zece minute de aceasta zona avem Gradina Botanica, 14 hectare de relaxare, frumuseţe şi valoare floristica in centrul oraşului. Tot pentru plimbare şi vizitare totodata avem şi Parcul Etnografic, unde vizitatorii pot regasi Romania tradiţionala. Avem multe locuri frumoase in oraş şi sunt convins ca turiştii le vor aprecia.
- Care sunt principalele proiecte ale primariei in dezvoltarea turismului din oraş in perioada urmatoare?
- Lucram la mai multe proiecte de dezvoltare a turismului, domeniu pe care il consideram prioritar. Suntem in curs de reabilitare a Zidului Cetaţii şi continuam programul de transformare a unor strazi din centrul oraşului in zone pietonale, pe modelul marilor oraşe europene. De asemenea, pentru promovarea oraşului derulam proiectul „La pas prin oraşul comoara”, realizat din fonduri europene nerambursabile şi care include construirea unui site interactiv al oraşului, cu harţi 3D, şi o serie de campanii de marketing. Un proiect important aflat in lucru este reabilitarea Parcului Central şi a cladirii Casino, un proiect in valoare de peste 40 de milioane de lei, derulat din fonduri europene nerambursabile. Speram sa putem demara cat mai curand şi lucrarile pentru Centrul Cultural „Transilvania”, care va gazdui şi Filarmonica. Pentru pasionaţii de sport lucram la sala polivalenta, un proiect ambiţios in valoare de peste 50 de milioane de lei şi care va avea o capacitate de aproape 10.000 de persoane, putand gazdui evenimente internaţionale de anvergura. Lucrarile sunt in desfaşurare şi dorim sa putem inaugura noua sala la inceputul verii viitoare. In plus, dorim sa participam la cat mai multe targuri de turism din Europa, pentru a ne crea legaturi directe cu agenţiile internaţionale de turism.
- Care au fost, in ultimii ani, cele mai importante investiţii in domeniul turismului?
- Un pas important l-a constituit restaurarea Bastionului Croitorilor, care gazduieşte acum Centrul de cultura urbana, şi deschiderea Centrului de informare turistica, unde avem materiale de prezentare in mai multe limbi de circulaţie internaţionala şi angajaţi pregatiţi sa ofere informaţii interesante pentru orice turist. De asemenea, in Cluj-Napoca sunt instalate cinci infochioşcuri electronice cu informaţii pentru turişti, precum şi o serie de panouri informative. Pavarea cu piatra cubica a strazilor din zona centrala şi transformarea lor in zone pietonale este o alta investiţie cu impact in turism, ca şi finalizarea lucrarilor de reabilitare a ansamblului statuar Matei Corvin şi reabilitarea mai multor cladiri-monument din centrul oraşului. In plus, am reamenajat Piaţa Unirii şi Piaţa Muzeului in stilul marilor piaţete europene. Am creat noi parkinguri supraterane şi am amenajat locuri de parcare monitorizate electronic in zonele centrale; gara centrala a Clujului a fost şi ea modernizata, iar aeroportul internaţional Cluj-Napoca are acum terminale noi, moderne. Am implementat sisteme de semaforizare inteligente, pentru a fluidiza traficul şi a creşte accesibilitatea la principalele obiective turistice din oraş. Alaturi de sala polivalenta, aflata in construcţie, trebuie menţionat şi noul stadion, Cluj Arena, cu o capacitate de 30.000 de locuri şi care se incadreaza in categoria UEFA Elite. Aş adauga aici şi modernizarea salilor de cinema “Florin Piersic”, “Victoria” şi “Maraşti”, gazde ale festivalurilor clujene de film şi care au un impact pozitiv asupra turismului local.
- Ce masuri de promovare a turismului au fost luate la nivel de oraş?
- In plus faţa de cele amintite deja, va pot spune ca am infiinţat recent „Asociaţia pentru Promovarea Turismului Clujean”, alaturi de ANAT, Asociaţia Hotelierilor Clujeni, Consorţiul Universitaţilor Clujene şi alte instituţii şi asociaţii cu preocupari directe in domeniul turismului şi al culturii. Prin intermediul acestei asociaţii speram sa dinamizam spaţiul turistic clujean, datorita unei mai bune coordonari a celor care raspund direct sau indirect de turism in oraşul nostru.
- In ce masura a fost afectat turismul de criza economica?
- Din cate cunosc, turismul clujean a trecut cu bine prin criza, impactul fiind asemanator cu cel al turismului la nivel naţional. Ca excepţie, traficul aeroportuar a inregistrat o creştere continua şi constanta, in pofida crizei, Clujul ajungand la trafic aerian annual de un milion de pasageri.
– Care este procentul de turişti straini care viziteaza oraşul?
- Conform statisticilor, aproximativ 70% din turiştii care vin la Cluj-Napoca sunt straini.
- Care este profilul turistului care va viziteaza? Din ce ţara sunt cei mai mulţi turişti straini? Ce vor sa viziteze? Vin singuri, in grup organizat?
- Statisticile şi studiile efectuate la Centrul de informare turistica şi in unitaţile de cazare din oraş ne arata ca cei mai mulţi turişti vin in grupuri mici şi sunt interesaţi in primul rand de centrul istoric. Ţarile de provenienţa cu ponderea cea mai ridicata sunt Germania, Franţa, Spania şi Ungaria.
- Care sunt cele mai mari probleme cu care va confruntaţi in fenomenul turistic?
- Consider ca cea mai mare problema pe care o avem la acest capitol o constituie lipsa unei infrastructuri de transport rutier şi feroviar rapid care sa faca legatura cu vestul Europei.
- Cat de bine este pusa la punct reţeaua de transport in comun?
- Reţeaua transportului public in Cluj-Napoca acopera toate zonele oraşului, iar parcul auto al regiei autonome de transport in comun numara 342 de vehicule, astfel ca cei care utilizeaza mijloacele de transport in comun circula civilizat. In plus, in aceasta vara am demarat lucrarile de reabilitare a liniei de tramvai, un alt proiect cu finanţare europeana, in valoare de peste 160 de milioane de lei. Vom finaliza lucrarile in 2013, iar beneficiile pentru oraş sunt importante: reducerea la jumatate a timpului de transport, creşterea capacitaţii de transport cu 10%, reducerea consumului de energie cu aproape 40%.
- O mare problema a turismului, in multe zone ale ţarii, este lipsa personalului specializat. Cum staţi la acest capitol? Se implica operatorii de turism in instruirea personalului?
- Cluj-Napoca este un important centru universitar, iar acest aspect este vizibil şi pe piaţa muncii: avem cinci secţii cu profil de turism, precum şi patru centre private de formare a viitorilor specialişti in turism.
- Care este simbolul oraşului dumneavoastra, simbol care sa stabileasca şi identitatea sau brandul acestuia?
- Nu putem vorbi de un singur monument reprezentativ, avem multe simboluri. Clujul este un oraş multicultural, definit prin biserici, cladiri istorice, statui marcante şi pieţe incarcate de istorie.
- Cum vedeţi Timişoara din perspectiva turistica, economica şi culturala?
- Cred ca Timişoara are un potenţial turistic ridicat şi poate deveni o adevarata „Mica Viena”. Consideram oraşul de pe Bega principalul nostru contracandidat la obţinerea statutului de Capitala Culturala Europeana in 2020.
- Işi menţine Clujul candidatura pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in 2020?
- Fireşte, Clujul işi respecta intotdeauna promisiunile. Mergem mai departe şi speram sa caştigam aceasta competiţie. Avem argumente incontestabile: un oraş multicultural cu o istorie milenara, primul mare centru economic al Romaniei dupa Bucureşti, aproape o suta de mii de studenţi, centru medical recunoscut internaţional şi oameni extraordinari. Şi nu in ultimul rand, o comunitate ambiţioasa care s-a coagulat in jurul acestui obiectiv şi care işi reuneşte eforturile pentru a face posibil acest obiectiv.
- Care credeţi ca sunt atuurile pe care le aveţi in faţa contracandidatelor?
- Le gasiţi in raspunsurile anterioare – toate reprezinta atuuri ale Clujului.
- Care sunt paşii care i-aţi facut pana acum in proiectul Capitala Culturala Europeana?
- Am infiinţat Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – Capitala Culturala Europeana. Aceasta gestioneaza toate demersurile Clujului şi, in prezent, realizeaza strategia oraşului in perspectiva candidaturii noastre.
- Credeţi ca o rivalitate pozitiva intre oraşe este benefica? Sau ar trebui ca marile oraşe sa aiba o strategie comuna de atragere a turiştilor straini?
- Cred in competiţia corecta, in beneficiul tuturor. Competiţia sta la baza democraţiei şi motiveaza oamenii, astfel ca rivalitatea pozitiva poate genera rezultate spectaculoase şi in domeniul turismului. Pe de alta parte, suntem oricand deschişi unei colaborari. (R.T.)